C
Umiditate:
Vânt: km/h
Presiunea:

Jurnaliștii internaționali confirmă implicarea unor companii conduse de moldoveni, printre care și Platon, în „Troika Laundromat”

sursa foto: zgd.md

Rețeaua internațională de jurnaliști de investigație OCCRP a publicat, ieri, un articol în care demonstrează implicarea unor companii conduse de moldoveni în așa numitul „Troika Laundromat”, denumit astfel în „cinstea” băncii rusești de investiții „Troika Dialog”, conectată la bancherul rus de origine armeană, Ruben Vardanyan.

OCCRP a arătat cum trei companii înregistrate la Chișinău au fost folosite într-o inginerie financiară prin care s-au spălat peste 100 de milioane de dolari. În baza unor contracte fictive semnate la Moscova și Kiev, banii s-au scurs de pe conturile celor trei firme de la Banca de Economii în cele ale unor societăți offshore de la o bancă lituaniană.

Tranzacțiile au fost făcute în aceiași perioadă cu cele din celebra frauda fiscală din Rusia cunoscută drept „cazul Magnitski”, dar există și o conexiune strânsă cu frauda de combustibil de la Aeroportul Sheremetyevo din Moscova.

Cazul Magnitski a devenit cunoscut la nivel global după ce avocatul rus Serghei Magnitski a descoperit în 2007 furtul de 230 de milioane de dolari de la trezoreria rusă, iar peste doi ani a murit într-o închisoare din Moscova din cauza torturii și a lipsei de asistență medicală.

Banii din Rusia au dispărut atunci în firme offshore. În drumul lor spre paradisurile fiscale, acolo unde se ascund beneficiarii reali, milioanele de dolari au trecut prin mai multe societăți străine, inclusiv prin firme paravan din Republica Moldova. Printre ele se numără și Bunicon Impex SRL – cu sediul înregistrat într-o casă părăsită din centrul Chișinăului și care avea proprietari din regiunea transnistreană.

Firmele locale dețineau conturile la Banca de Economii. De aici, banii transferați pe conturile lor au fost redirecționați către mai multe bănci din afară, inclusiv la UKIO Bankas din Lituania.

În 2013, autoritățile lituaniene au închis UKIO Bankas, iar peste doi ani și Banca de Economii și-a închis ușile pe fondul dispariției unui miliard de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova.

Conform OCCRP, cele mai importante două firme ar fi Avertas Prim SRL și Bunicon Impex SRL, cea de-a treia fiind Vlacom Plus SRL. Prima, Avertas Prim apare în investigație ca fiind destinația unui transfer de 25 de milioane de dolari din partea unei firme fantomă britanică, Whitmore Limited, Avertas Prim avea conturi deschise la Banca de Economii.

Deja în 2007, Avertas-Prim SRL a încheiat alte cinci contracte de aproape 50 de milioane de dolari cu firme de tip offshore din Belize, Noua Zeelandă și Santa Lucia. În toate aceasta figura drept – cumpărător.

Conform datelor bancare, de pe contul Avertas-Prim SRL de la Banca de Economii au plecat milioane de dolari către conturile unor firme paravan deținute la banca lituaniană UKIO Bankas. Una din aceste plăți a fost făcută pe 19 octombrie 2007. Avertas-Prim SRL a transferat 487 de mii de dolari către firma britanică Damac Limited, reprezentată de rusoaica Olga Semenova. Cu doar patru zile înainte de această tranzacție, pe contul Damac Limited intrase o plată similară de la Bunicon Impex SRL, investigată pentru spălare de bani în „dosarul Magnitski”.

O altă firmă de la Chișinău prinsă în acest val de spălare de bani se numește Vlacom-Plus SRL. Printr-un contract din octombrie 2008, aceasta s-a obligat să transfere 10 milioane de dolari pe contul Meister Developers LTD, o firmă offshore din Santa Lucia, implicată în frauda de combustibil de la Aeroportul Internațional Sheremetyevo. Schema de evaziune fiscală a ieșit la suprafață în perioada 2008-2010. Prin firme opace era umflat artificial prețul la combustibil, iar în final aveau de pierdut pasagerii. 50% din prețul unui bilet reprezenta costul pentru combustibil.

Vlacom-Plus a fost înregistrată la Chișinău în octombrie 2007 de o persoană care numai este în viață.

Istoricul companiei arată că în 2008, firma a fost trecută pe numele unui alt moldovean. Se numește Veaceslav Raețchii și atunci lucra în construcții. În prezent, el este un simplu muncitor și se ocupă de sortarea gunoiului.

Cea de-a treia companie implicată este Bunicon Impex SRL. De notat că SRL Bunicon-Impex figurează în investigația Zeppelin Investigations „Kelway Trading și asasinii de la Chișinău ai lui Serghei Magnitsky” , fiind controlată de Veaceslav Platon. Despre același SRL a vorbit în interviul său pentru Zeppelin și fostul șef adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a CNA Mihail Gofman (https://zeppelin.md/rom/investigatii/interviu-cu-mihail-gofman). Compania a fost controlată prin interpuși de arhitectul Laundromatul Rusesc, raiderul Veaceslav Platon și a fost folosită la spălarea banilor în Spălătoria Magnitsky.

În investigația publicată de Zeppelin Investigation se spune că întreprinderea fantomă „Bunicon – Impex SRL” a fost fondată în iulie 2007 de către raiderul numărul 1 în CSI, Veaceslav Platon. Totodată, a fost deschisă și o altă întreprindere asemănătoare, Elenast – Com, ambele aveau fondatori unici fictivi, și conturi în Banca de Economii.

La începutul lunii noiembrie 2007 încep să curgă primele transferuri de ruble de la Moscova. Pe contul SRL „Bunicon-Impex” din Banca de Economii sunt transferate primele sute de milioane de ruble, de la compania rusească „Millitaun Limited” din banca KB CK – Bank OOO. În calitate de destinație a transferului figura „plata pentru materiale de construcţie”. În continuare, SRL „Bunicon-Impex” convertește rublele rusești în dolari americani și îi transferă peste hotare, în adresa unor companii din zone off-shore, Insulele Virgine Britanice, Belize, dar și jurisdicții europene, precum Letonia și Lituania. Astfel, Veaceslav Platon testează pentru prima dată schema, care se va regăsi peste 3 ani în Laundromatul Rusesc.

În total, pe contul SRL „Bunicon-Impex” din Banca de Economii au fost transferate de la Moscova 1.597.134.646,00 ruble rusești și după convertire au fost transferate în străinătate 66.206.908,00 USD.

SRL „Elenast-Com” a primit de la Moscova pe contul său din Banca de Economii per total 866.285.000,00 ruble rusești, pe care le-a convertit și a transferat peste hotare 37.050.420,00 USD.

La 1 iunie 2012 autoritățile de la Chișinău au fost informate de casa de avocatură Brown Rudnick, contractată de fondul de investiții Hermitage Capital Management pentru a investiga dosarul Magnitsky, că miliardele de ruble transferate în 2007-2008 de la Moscova pe conturile SRL „Bunicon-Impex” și SRL „Elenast-Com” de la Banca de Economii provin din schema de furt din bugetul de stat al Federației Ruse cu implicarea Hermtiage” LTD, „Firestone Duncan” OOO, „Mahaon” OOO, „Parfenion” OOO și „Riland” OOO. Era vorba de schema deconspirată în 2008 de Serghei Magnitsky, fapt pentru care a fost reținut de serviciile speciale rusești, care au protejat schema.

La 20 iuie 2012 CNA intentează dosar penal pe faptul spălării prin Banca de Economii a banilor în Dosarul Magitsky. La 17 august 2012 anchetatorii solicită Inspectoratului Fiscal din subordinea Ministerului Finanțelor efectuarea unui control fiscal la SRL „Bunicon-Impex” și SRL „Elenast-Com”. Această solicitare însă a avut soarta adresărilor din 2007 și 2008 către autoritățile de la Moscova, Inspectoratul Fical de la Chișinău nu a avut nicio reacție. Veaceslav Platon blocase controlul prin intermediul premierului Vlad Filat, în subordinea nemijlocită a căruia se afla Ministerul Finanțelor și implicit Inspectoratul Fiscal.

Acest fapt a fost confirmat de către fostul angajat al CNA, Mihail Gofman, în cadrul unui interviului oferit celor de la Zeppelin Investigation. Acesta afirmă că ”Bunicon Impex” și ”Elenast Com” foloseau o anumită companie off-shore ”Kelway Trading” care a apărut în toate scandalurile internaționale din seria Panama Papers. Gofman mai spune că această companie panameză, cu statut internațional, a fost folosită de raiderul Platon pentru plata mitelor și soluționarea anumitor probleme legate de aspectul financiar, pentru a facilita Laundromatul Magnitski, Laundromatul Rusesc, dar și „Furtul Miliardului” de la Chișinău.

sursa: telegraph.md

Chișinău, Republica Moldova
Miron Costin 13/7

Telefon: +373 060903311

Email: [email protected]

Click Me

Contact

Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Today.md.