Chişinău
1C
Cer acoperit
Umiditate: 93%
Vânt: 20km/h West
Presiunea: 1016

Daniela Bodrug, despre evoluția Natașei

sursa foto:

O compunere despre influența metodelor de hipnoză asupra tinerilor, cu care participă la un oarecare concurs, o aduce pe Natasha la Moskova pe când era în clasa a XII-a. Impresionată de clădirea Universității de stat „M. Lomonosov”, se înscrie la facultatea de sociologie. În anii de studenție, se implică în activități ONG-iste și ademenește un tânăr jurnalist angajat la „The New Times”, unde, peste câteva luni, ajunge și Natasha. Fără studii în domeniu, dar cu un decolteu suficient de adânc la spate pentru a face față celui mai complicat gen jurnalistic – cel de investigație, la numai 23 de ani, Natasha publică un șir de cercetări despre schemele de spălare a banilor rusești, despre FSB, asasinarea fostului vicepreședinte al Băncii Naționale a Rusiei și, în final, este expulzată din Rusia.

Blocarea anonimei Natasha pe Aeroportul Domodedovo a produs un cutremur mediatic la Chișinău atât de mare, încât aceeași anonimă, Natasha, devine un obiect demn de cercetat „În Profunzime” în lumina reflectoarelor din studiourile de televiziune și nedemn de refuzat pentru directorii de opinie și politicienii invitați la „supcikurile” organizate, mai târziu, de Natasha, cu mult „sharm”. Tradiția a devenit atât de firească pentru invitați, încât dacă nu ai gustat din meniul „Propagandei” lui Natasha, nu ești considerat politician, sociolog sau jurnalist serios.

În scurt timp, Natasha ajunge să facă interviu cu Mafiotul Numărul Unu (cum îl denunțase public, cu câteva săptămâni mai înainte, politicianul Sergiu Mocanu) – Plahotniuc, chiar în biroul acestuia. Un interviu în care Natasha nu-l cercetează financiar, așa cum zicea că făcuse în investigațiile jurnalistice „serioase” de la Moskova, ci îi numără cărțile citite de bandit. Era credibilă Natasha? Sigur! Toată „tusovka” jurnalistico-politico-civică hrănită cu „supcik” și-a satisfăcut apetitul, de data aceasta, din punct de vedere profesional, mă iertați, al interesului personal, cu meniul de întrebări preparate de Natasha, care Fabrika pe ecranele de la Publika o „katletă” jurnalistică de mare lux.

Mai mult, imediat după denunțul menționat mai sus, Natasha, cu dragul ei partener în a găti gogoși, Igor Boțan, îl invită pe Sergiu Mocanu în studioul de la Fabrika și, Natasha, după metodele „profesioniste” aplicate în investigațiile jurnalistice de la Moskova, examinează din toate unghiurile privirea politicianului să vadă dacă spune adevărul… și… scoate concluzia, luxos remunerată de Plahotniuc, care trebuia să rămână bine fixată în opinia publică – „Mocanu spune aberații!”

Ambițiile Natashei nu se opresc aici. GBC-ul lui Plahotniuc era mult mai de apreciat decât biata clădire a Universității „M. Lomonosov”, iar să dai în clocot supa la bucătăria familiei Lucinschi era mult mai promițător decât romantismul unei căsătorii de o zi, în rochie neagră de mireasă, cu bietul jurnalist de la „The New Times”.

Natasha nu mai voia să șteargă colbul din biblioteca lui Plahotniuc. Natasha își dorea propria Fabrikă de „katlete” jurnalistice.

Într-o bună zi, tot în rochie neagră, Natasha s-a așezat erotic, cu posteriorul dezgolit, la fereastra propriei televiziuni. Pe atunci, telespectatorii încă nu știau că Natasha îl arată în sens propriu și că acel gest exprima adevărata ei atitudine față de misiunea jurnalistului de a descoperi și de a spune adevărul.

Însă, cum toate aventurile au un sfârșit, necazurile Natashei au venit, precum la toată „tusovka” îmbuibată din miliard, odată cu schimbarea de reședință a lui Filat la Penitenciarul 13…

Cei care încă nu v-ați trezit de la „sharmul” Natashei, vă invit să răspundeți la următoarele întrebări:

Cum o anonimă de pe Aeroportul Demodedovo devine persoană publică cu viteza luminii în Republica Moldova?

De ce Natasha aterizează la Chișinău anume în decembrie al lui 2007 (anul în vara căruia capitala este câștigată de un unionist, tânăr și promițător pe atunci) și de ce aterizează anume în zona pro-europeană?

Cum se întâmplă că, în cele mai fierbinți momente politice, activista Natasha e în prima linie pe partea pro-europeană, iar în comisariatele de poliție bâtele comuniste au ajuns în burțile tinerilor protestatari vânați în miez de noapte, pe când posteriorul Natashei se făcea comod pe canapeaua caldă de acasă până s-au potolit spiritele?

Cum se face că, la Moskova, cât ai zice pește, Natasha a reușit să zdruncine sistemul rusesc de spălare de bani atât de tare încât a devenit „o amenințare pentru securitatea națională a Rusiei” și a fost expulzată, pe când la Chișinău, unde prin sistemul bancar s-au spălat peste 20 miliarde dolari proveniți din Rusia, Natasha nu a avut nicio curiozitate profesională pentru a face vreo investigație jurnalistică? Cum se explică faptul că, în 13 ani de jurnalism la Chișinău, Natasha nu s-a remarcat prin niciun material jurnalistic, decât niște biete scrisori publice doldora de patos și de emoție adresate diferitor politicieni?

Ce a putut să o dezamăgească pe Natasha atât de mult, încât să nu-l mai „ischitească” pe Plahotniuc de cărți, ci să-l întrebe în gura mare: UNDE-I MILIARDUL?

Înainte de a-mi atrebui o doză exagerată de subiectivism, vă recomand să priviți înregistrările a trei emisiuni ale Natașei și să vă întrebați: DE CE Natasha sărea de pe scaun de parcă-i „ardea” ce zice ea, atunci când i-a avut invitați în studio pe Traian Băsescu, Sergiu Mocanu și, mai recent, Dorin Chirtoacă?

Natasha, avem vești fierbinți de la prietenii noștri, nu de la ai tăi care ne sunt dușmani. Așa că… „supcikurile” se vor răci în curând și o să ardă și mai tare ceva lăsând o dâră de fum lungă până la Moskova.

Voi reveni.

***

Traduceri pentru prietenii noștri:

Interdevushka – vine de la denumirea hotelurilor sovietice „Inturist” (hotel doar pentru străini), unde erau plasate femei-agenți KGB pentru urmărirea, racolarea sau șantajarea cetățenilor străini;

Supcik – supă (protagonista obișnuiește să organizeze seri acasă sau la propriul restaurant, unde invitații sunt serviți cu supă), evenimentul fiind numit cu denuminutivul „Supcik”;

Sharm – farmec;

Tusovka – gașcă;

Katletă – pârjoală; argou rusesc, echivalentul în română este „gogoașă”;

GBC – centru de business, de mare lux, al Mafiotului Numărul Unu din RM, Vlad Plahotniuc.

 
 

Chișinău, Republica Moldova
Miron Costin 13/7

Telefon: +373 060903311

Email: [email protected]

Click Me

Contact

Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Today.md.