R. Moldova – victima unei campanii regionale de știri false

thisdaylive.com

Știrile false, mesajele vocale sau text, expediate prin Viber, Wats-Up și Facebook sunt distribuite masiv, în ultimele zile, când lumea este atacată de un virus de tip nou – COVID-19. Țările, afectate de aceste fake news-uri sunt România, Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova și altele. Autorii postărilor recurg la diferite metode, care creează panică în societate, slăbesc încrederea populației în acțiunile autorităților.

Politologul Ian Lisnevschi a realizat o analiză a informațiilor false și a publicat-o pe politics.md. Concluzia la care se poate ajunge – toate fake-urile sunt emise din același centru de comandă.

Să le luăm pe rând.

1. AUDIO

Un mesaj audio a penetrat spațiul informațional din Republica Moldova. O voce de femeie povestește că în spitalele din Moldova sunt mii de bolnavi, situația este mult mai gravă decât anunță autoritățile.

Aceeași metodă de dezinformare este folosită și în Federația Rusă, dar și în Kazahstan.

2. TEXT

O altă metodă folosită de autorii acestei campanii de dezinformare este mesaj-text. Tehnologia de distribuire este aceeași în toate țările. Un „anunț important” este scurs în grupurile Viber, Wats-Up, Facebook sau Telegram. Experții în fake news aleg pătura cea mai emotivă a societății – grupurile de mămici, elevii… De aici informația se răspândește cu o viteză cosmică.

De exemplu, majoritatea moldovenilor a primit pe Viber un mesaj, în care se anunța că un elicopterul va dispersa produse chimice, noaptea, peste oraș. Un mesaj similar l-au primit și locuitorii diferitor orașe din Federația Rusă, Belarus și Ucraina.

3. INFLUENCER

A treia metodă de răspândire a informației false este prin influenceri. Această metodă este mult mai credibilă, pentru că unele surse media o preiau fără să verifice informațiile. Jurnaliștii fac trimitere direct la sursa, care are în societate o notorietate. De obicei, este vorba despre persoane aflate în opoziție față de putere sau bloggeri.

Fostul șef al poliției de frontieră din Moldova, după ce a distribuit un caz fals despre deces și a văzut că este deconspirat, și-a schimbat afirmațiile.

În Rusia procedeul cu influencerii este același, iar raza de răspândire a informațiilor false se extinde până în Republica Moldova. Presa de la Chișinău preia aceste știrile false, fără ca să le verifice din sursele oficiale.

  1. FALSIFICAREA DOCUMENTELOR OFICIALE

Un nou val de fake-uri constă în falsificarea documentelor oficiale. De exemplu, potrivit unui astfel de document fals, din cauza crizei provocate de COVID-19, BNM ar urma să stabilească cursul leu / euro la cotația de 45 lei pentru un Euro. Documentul este distribuit în comentariile de pe Facebook, în grupuri mari de utilizatori din Republica Moldova.

În mai multe țări, unde aceste falsuri au devenit virale și periculoase pentru stabilitatea societății, autoritățile au pornit o adevărată vânătoare asupra autorilor de fake news. Astfel în Rusia, Kazakstan, România, Slovacia sau Marea Britanie autoritățile au reacționat prompt și au arestat sau au sistat activitatea mai multor persoane, implicate în această activitate, care pare a fi una bine coordonată.

Și în Republica Moldova, președintele Igor Dodon a cerut ca autorii informațiilor false despre coronavirus să fie identificați și pedepsiți potrivit legii.