BNS: Activitatea instituțiilor de educație timpurie în anul 2018

0
116

Conform datelor Biroului Național de Statistică, la finele anului trecut, în țară funcționau 1484 instituții de educație timpurie, inclusiv 835 – cu statut de creșă-grădiniță, 541 – grădinițe, 83 – școli-grădinițe, 23 – centre comunitare și 2 creșe, conform Biroului Național de Statistică, care a publicat datele privind activitatea instituțiilor de educație timpurie în anul 2018.

După destinație s-au distins 3 tipuri de instituții: 1471 – cu destinație generală, 5 – sanatoriale și 8 – speciale. Din total instituții de educație timpurie 15 instituții sunt cu forma de proprietate privată.

Tabelul 1. Instituții de educație timpurie

Numărul instituțiilor de educație timpurie a manifestat o tendință continuă de majorare pe parcursul a mai multor ani. Comparativ cu anul 2017 acest număr s-a majorat cu 26 unități, sau cu 1,8%, iar față de anul 2010 – cu 103 unități sau cu 7,5%.

Figura 1. Instituții de educație timpurie

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie în anul 2018 a constituit 149,5 mii persoane, prezentând practic nivelul anului precedent și fiind în creștere cu circa 15% comparativ cu anul 2010.

Ponderea copiilor din unitățile  din mediul urban a constituit 47,4%. Puțin peste jumătate dintre copiii înscriși în grupele de educație timpurie au fost băieți (51,9%).

Totodată, comparativ cu anul 2010 gradul de cuprindere al copiilor cu educație timpurie a crescut în ansamblu pe țară cu 8,6 p. p., cu 12,4 p.p. – în mediul urban și cu 6,7 p.p. – în mediul rural.

Figura 2. Gradul de cuprindere al copiilor cu educație timpurie (1-6 ani)

Continuă să existe discrepanțe între gradul de cuprindere al copiilor cu educație timpurie în mediul urban și rural. Gradul de cuprindere cu educație antepreşcolară (1-2 ani) în urban a fost mai înalt decât în rural cu 13,4 p. p., iar gradul de cuprindere cu educație preșcolară (3-6 ani) – cu 38,3 p. p.

Figura 3. Gradul de cuprindere cu educație antepreşcolară (1-2 ani) și preșcolară (3-6 ani), pe medii de reședință în 2018

În distribuția pe vârste a copiilor înscriși în educația timpurie, se observă preponderența copiilor cu vârsta de 4 ani – 23,0%. Ponderea copiilor de 5 ani este de 22,6%, de 6 ani – 21,3%, de 3 ani – 21,0%. Ponderea copiilor cu vârsta de până la 2 ani (cuprinși cu educație antepreşcolară) reprezintă 10,9%, iar a copiilor în vârstă de 7 ani și peste – 1,2%.

Cea mai înaltă pondere a copiilor în vârstă de 3 ani și peste din total copii cuprinși cu educație preșcolară s-a înregistrat în municipiul Chișinău – 91,1%, iar cea mai mică  în UTA Găgăuzia – 86,4%.

La 100 locuri în instituțiile de educație timpurie din țară reveneau 85 copii. Numărul mediu de copii la 100 locuri în instituțiile din mediul urban a fost de 100 persoane, iar în mediul rural – 75 persoane. Cele mai înalte valori ale acestui indicator s-au înregistrat în mun. Bălți – 115 copii, mun. Chișinău – 103 copii și UTA Găgăuzia – 101 copii, iar cel mai puțin solicitate au fost grădinițele din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator este de 48 copii la 100 locuri.

Figura 4. Numărul de copii la 100 de locuri pe raioane, 2018

Pentru copiii cu necesități speciale în țară funcționează 8 instituții specializate cu 47 grupe. Totodată, în cadrul a 5 instituții cu destinație generală funcționează 10 grupe cu destinație specială. Numărul copiilor cu necesități speciale din aceste instituții a fost de 888 persoane, cu circa 25,8% mai puțin față de anul 2017. Majoritatea acestor copii fac parte din grupa de vârstă 3 ani și peste și sunt cuprinși cu educație preșcolară (94,5%). Din total copii cu necesități speciale 41,8% sunt cu dereglări de vorbire, 22,1% – cu dereglări de vedere și 14,8% – cu dereglări de intelect.

Tot mai multe grădinițe sunt adaptate la necesitățile copiilor cu dizabilități. Numărul copiilor cu dizabilități, care au frecventat în anul 2018 instituțiile de educație timpurie a înregistrat cifra de 224 persoane.

Din totalul de 31,1 mii persoane care asigurau activitatea didactică și nedidactică din educația timpurie, 41,1% a fost personal didactic și de conducere, iar 58,9% – alte categorii de personal. Din totalul de 12,8 mii cadre didactice din educația timpurie 89,6% a fost personal didactic calificat. Ponderea cadrelor didactice cu studii superioare în instituțiile de educație timpurie s-a majorat cu 1,0 p. p. față de anul 2017 și cu 19,3 p. p. față de anul 2010.

Figura 5. Ponderea cadrelor didactice cu studii superioare în instituțiile de educație timpurie, pe medii de reședință

În mediul urban și-au desfășurat activitatea 44,8% din personalul didactic, iar în cel rural 55,2% din personalul didactic. În ceea ce privește situația personalului didactic din educația timpurie pe grupe de vârstă, se observă preponderența persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50-59 de ani – 28,5%, fiind urmați de cei ce se aflau în grupa de vârstă 30-39 ani – 22,2%, 40-49 ani – 21,9%. Ponderea persoanelor sub 30 ani a fost de 16,1%  și 11,2% au constituit persoanele în vârstă de 60 ani și peste.

Figura 6. Cadrele didactice în educația timpurie pe grupe de vârstă, 2018

Anul trecut, în educația timpurie, numărul mediu de copii la un educator a constituit 14,5 persoane, unui educator din mediul urban îi reveneau 14,8 copii, iar din mediul rural – 14,4 copii.

Instituțiile de educație timpurie, în 2018, au fost dotate cu 3085 computere, din care 70,6% au avut conectare la Internet. Din total instituții, doar 15,8% dispun de sală sportivă, mai mult de jumătate din grădinițe (56,1%) sunt dotate cu sală muzicală. Din cele 6,4 mii săli de grupă din instituțiile de educație timpurie, 4,6% sunt cu utilizare unică, 78,5% – cu utilizare dublă și 16,8% – cu utilizare triplă.